Lampa uv portabila

Luna trecuta am fost pusi pe fapte mari, dupa cum unii dintre voi stiu deja. Pentru ca ni s-a marit familia (cu trei pisicute) si pentru ca micutele aveau prea putine locuri prin care sa se tavaleasca pe moale, am decis sa cumparam un covoras. In magazin ne-a facut cu ochiul si o lustra eleganta, asa ca nu am stat pe ganduri. Am cumparat-o imediat, de parca se terminau lustrele. Adevarul este ca lustra din sufragerie se defectase si lumina cu intermitente, iar lampa de birou era mereu in pericol sa fie rasturnata de pisici. Langa noi, in magazin, doua fete intrebau vanzatoarea daca se intampla sa aiba si lampa uv portabila. Habar nu aveam ce este aia, asa ca am stat cu urechea la panda pentru a afla raspunsul. Vanzatoarea le-a spus ca si-a comandat de pe internet lampa uv portabila, ca ei ii place sa isi faca unghiile acasa, impreuna cu sora ei. Ce legatura aveau unghiile cu lampa uv portabila?

Unde te vezi peste cinci (5) ani?

Unde te vezi peste cinci (5) ani? Sau cum sa pici un interviu... Despre tipul din povestea de astazi am mai vorbit pe unul dintre blogurile mele candva. El este cel care, intrebat daca vine vreo masina din dreapta, a dat halucinantul raspuns "cat de cat". Acum 2-3 ani s-a decis sa se angajeze la o mare firma din orasul nostru. A dat proba practica si a luat examenul fara probleme, caci ochiul ii este vigilent si mana ii este sigura. Urma interviul. Primul din viata lui. Intrebarile standard l-au luat prin surprindere si l-au facut sa rada in hohote. Nu le pricepea rostul si nu il interesa prea tare rezultatul. Era convins ca abilitatile de care deja daduse dovada ii deschisesera usile. "Unde te vezi peste 5 ani?" a rasunat in birou intrebarea ce multora le pare dificila. 

Tipul s-a uitat ametit la tanara ce ii lua interviul, a ras lasand capul pe spate si privind-o pe sub genele lungi, apoi a raspuns:

-Haideti, mai domnisoara, asta e intrebare? Mai bine vedeti daca ma pricep la ceea ce voi avea de facut in firma dumneavoastra. Unde sa ma vad eu peste 5 ani?

Geluri de unghii cu parfum

Cumnata mea este o tipa tare cocheta, care nu ar iesi din casa, nici macar pana la vecina de apartament, pana nu ar fi spalata, parfumata, machiata si cu unghiile aranjate. Casa ei arata intotdeauna de parca acolo ar locui un fotomodel si nu exagerez deloc cand spun asta. Bijuterii si parfumuri la tot pasul, haine intinse frumos pe umerase, asteptand sa fie imbracate sau ascunse in sifonier, oje de toate culorile si langa ele o multime de geluri de unghii, pantofi eleganti si balerini lejeri, pompoane matasoase si clame uriase cu care sa isi prinda zulufii rebeli. Vazand toate astea imi vine cateodata sa ma intreb ce avere a investit in ele, apoi ma opresc, stiind ca gelurile de unghii nu sunt chiar scumpe si pot fi folosite pe termen lung, pompoanele si le face singura, la fel cum imi fac eu bandanele, parfumuri primeste cadou de la rude si prieteni, la fel cum eu primesc destul de des carti. 

Si apoi, cine sunt eu sa judec cine si ce face cu banii munciti? Si de ce m-as mira, cand stiu sigur ca as fi procedat la fel daca nu as fi fost subjugata cartilor si tigarilor ce imi usureaza bine de tot bugetul? Imi amintesc de vremurile de demult, cand nu imi pasa de nimic altceva pe lume decat sa fiu gatita, aranjata, sa ies din casa precum o floare ce abia isi deschide petalele. Nu auzisem pe atunci de geluri de unghii,