Am avut nevoie de doi ani pentru a-mi convinge sora sa isi faca un blog. La fiecare argument gasea un contrargument, astfel ca vestita mea "rabdare" a fost pusa la grele incercari. Intr-o zi mi-am spus ca cea mai buna solutie ar fi sa ii fac un blog si sa o pun in fata faptului implinit. Zis si facut! Pentru cateva clipe s-a aratat entuziasmata, dupa care a decis ca s-ar plictisi urmand toti pasii pentru a posta. Au mai trecut cateva luni, blogul ei a ramas golas, cu doar o singura postare, si aia pregatita de mine. Mi-am spus in gand ca nu are sens sa insist, daca ea nu simte nimic fata de blogging. Nu suntem gemene si chiar daca am fi, Castor si Polux (cum ne placea noua sa ne spunem in adolescenta, dupa ce am citit Legendele Olimpului, de Alexandru Mitru) nu-i musai sa aiba aceleasi preocupari.
Nu mica mi-a fost surpriza cand, intr-o dimineata, pe nepregatite, mi-a spus ca vrea sa scrie pe blog. Oare isi rade de mine sau chiar are de gand sa se ocupe de acel blog?